Simpatica foto! Interesant, aflam lucruri noi.Nu stiam ca si cainii pot merge cu trenul :) Parea destul de calm cainele, calatorii n-au comentat nimic ?
Ileana: Daca e sa le compari cu cele de dinainte, da, arata bine. Din pacate, insa, romanul tot roman. Andrei: De comentat nu au comentat, dar am vazut cateva priviri cel putin mirate. Cat despre a avea voie sau nu cu "purcel" in tren, nimeni nu a spus nimic cand l-am dus pe Blue acasa. :D Cornel: Nici mie nu imi place sepia asa, tot timpul. :P
Asadar, imagine dintr-un personal catre munte, intr-o dimineata de sambata (sau poate, duminica). Catelusul pot sa pun pariu ca e al unei doamne, mai pe la a treia tinerete, membra CAR sau FDC Bucuresti, ce iesise la plimbare (cu tot echipamentul necesar, desigur) spre anume poteci de ea stiute, nu? :) (sau poate sunt eu total pe langa) Dar sa stii ca personalele nu prea arata in felul asta pe multe alte "relatii", in afara de asta...
fain cadrul! Un moment foarte bine surprins, imi da sentimentul de o pseudo-normalitate...asa parca toti sunt pierduti in ganduri,calmi,relaxati,ignoranti...nimeni nu observa existenta cainelui, sau familiaritatea cu un asa element pe tren i face nepasatori ...doar el, centru de greutate al imaginii, isi constientizeaza prezenta si priveste umil,nedumerit, poate si putin speriat, la persoana care l-a observat... Cat despre sepia, eu zic ca merge foarte bine aici (probabil ca si b/w sau alt ton era la fel de bine)...probabil in culori parea mai incarcat si alte elemente furau atentia..
super! imi place cum se uita catelul :)
RăspundețiȘtergeresi arata tare bine personalele acum...
Simpatica foto!
RăspundețiȘtergereInteresant, aflam lucruri noi.Nu stiam ca si cainii pot merge cu trenul :)
Parea destul de calm cainele, calatorii n-au comentat nimic ?
imi place scena, dar nu-mi se pare potrivita sepia asta.
RăspundețiȘtergereIleana: Daca e sa le compari cu cele de dinainte, da, arata bine. Din pacate, insa, romanul tot roman.
RăspundețiȘtergereAndrei: De comentat nu au comentat, dar am vazut cateva priviri cel putin mirate. Cat despre a avea voie sau nu cu "purcel" in tren, nimeni nu a spus nimic cand l-am dus pe Blue acasa. :D
Cornel: Nici mie nu imi place sepia asa, tot timpul. :P
Asadar, imagine dintr-un personal catre munte, intr-o dimineata de sambata (sau poate, duminica). Catelusul pot sa pun pariu ca e al unei doamne, mai pe la a treia tinerete, membra CAR sau FDC Bucuresti, ce iesise la plimbare (cu tot echipamentul necesar, desigur) spre anume poteci de ea stiute, nu? :) (sau poate sunt eu total pe langa)
RăspundețiȘtergereDar sa stii ca personalele nu prea arata in felul asta pe multe alte "relatii", in afara de asta...
Raspuns pentru Cosmin: DA!
RăspundețiȘtergereImi place poza... :)
RăspundețiȘtergerefain cadrul!
RăspundețiȘtergereUn moment foarte bine surprins, imi da sentimentul de o pseudo-normalitate...asa parca toti sunt pierduti in ganduri,calmi,relaxati,ignoranti...nimeni nu observa existenta cainelui, sau familiaritatea cu un asa element pe tren i face nepasatori ...doar el, centru de greutate al imaginii, isi constientizeaza prezenta si priveste umil,nedumerit, poate si putin speriat, la persoana care l-a observat...
Cat despre sepia, eu zic ca merge foarte bine aici (probabil ca si b/w sau alt ton era la fel de bine)...probabil in culori parea mai incarcat si alte elemente furau atentia..