monocromia atrage si mai mult atentia asupra mesajului. desi gardul este pe alocuri rupt, grilajul de fier impiedica trecerea dincolo de el. insa ochii tristi si privirea patrunzatoare gasesc 'portita' pentru a pasi dincolo. sa speram ca in acelasi timp paseste si speranta de mai bine. desi mi se pare o fotografie foarte trista, o gasesc foarte buna.
superb cadru.extrem de expresiv.felicitari!
RăspundețiȘtergereBeautifull photo :)
RăspundețiȘtergereHåvard
Bravo,
RăspundețiȘtergereFoarte expresiv copilul :) si tonalitate bine aleasa
monocromia atrage si mai mult atentia asupra mesajului. desi gardul este pe alocuri rupt, grilajul de fier impiedica trecerea dincolo de el. insa ochii tristi si privirea patrunzatoare gasesc 'portita' pentru a pasi dincolo. sa speram ca in acelasi timp paseste si speranta de mai bine. desi mi se pare o fotografie foarte trista, o gasesc foarte buna.
RăspundețiȘtergereFaina fotografie !
RăspundețiȘtergereMergea un cadru poate un pic mai strans... ?!
RăspundețiȘtergereMultumesc. thank you.
RăspundețiȘtergereViorel... nu stiu. Mie mi-a placut asa. Vroiam sa am si context, nu numai un portret.
superb
RăspundețiȘtergereExceptional prins! Cristi T.
RăspundețiȘtergereFrumos, intr-adevar.
RăspundețiȘtergereFoarte fain titlu are blogul tau. :)
Multumesc.
RăspundețiȘtergereHe - he. Ma bucur ca iti place numele blogului. Inspiratia mi-a venit dimineata, in metrou. :-)